fiindca eram mica, fiindca stiam cantecul asta pe dinafara desi nu pricepeam o iota, fiindca vreau sa raman acolo unde voi fi si fiindca, intr'un fel, nu am plecat niciodata.
Opreste-ma la tine, cand o sa-mi vina criza
De a pleca departe far-aparat de bord
Ascunde-mi pijamaua, cravata sau valiza
Cu lacrimile tale adu-ma de acord.
Ia-mi penele din aripi, cand numai langa tine
Regenerez sorbindu-ti mirozna din pafta
Sopteste-mi indulgente hristo-elefantine
Si leaga-ma de scaun cu anemia ta.
Ajuta-ma o clipa cand zorile ma striga
Saruta-ma domestic sau crancen ca un drog
Mai fierbe niste lapte, mai fa-mi o mamaliga,
Opreste-ma la tine, opreste-ma te rog.
Aprinde incaltamintea, ce drumului o cere
Cu ganduri innodate si pumnul pe toiag
Si din tulpina alba a boiului de miere
Fa-mi piedici iscusite sa mor la tine-n prag.
[Pasarea Colibri]
1 commentaire:
Well said.
Enregistrer un commentaire